marți, 9 februarie 2010

Putin HIP-HOP :))

***Mirosu`i specific, ma identific ca fiind femina sau mai bine spus creatie divina
Ce minune...ochii o sa iti oboseaca
Ce cacat toata lumea stie sa te vorbeasca
Sa ma vorbeasca lumea`i plina de fler
Am atitudine si`un suflet stingher
Nu numara zilele si lucrurile care'ti trec prin cap..
Fumeaza o tigara de necaz am sa te scap
Sentimentu`i relativ la fel si fumu de tigara
Esti high si asta te doboara
Banii si fumu atrag trafele care vor sa iti faca rau..
Alaturi de tine e doar dusmanu tau
Tarfele`s relaxare si dusmanu`i distractie totala
De amici nu mai vorbesc am din plin si tot barfesc
Nu'i cel mai marfa loc dar nicaieri nu'i ca acasa..
Am pos o trafa ca sa imi joace pe masa
Esti maxim ai atitudine de tranzit
Si-mi place risti tot si beatu`i clasic
E o seara obisnuita la mine'n cartier ...
La acelasi colt de bloc ca pana mai ieri..
Invart rimele din suflet nu din carti...
Stiu ca esti tarfa la felul cum arati
E clar ai mersu` bizar,
Felu cum te`nbraci
E original mersu`i de fenila
Ce sa mai esti bucata ce inspira:))


***M-am saturat, toti aveti sufletele`mbalsamate
Inimi tatuate cu ura, cand iubirea-i pe terminate.
Am fost p-aproape si-am vazut ca
Oamenii vin, raman sau pleaca si nu ii poti judeca
E firea omului,legea suprema, poate
Ultima cale spre fericire pavata cu dezamagire
Universu`i infinit la fel si prostia umana
N-am cum s-o schimb, sa dezgrop amintiri
Mi-ajunge trecutu`eram plina de el
Am pe obraz urmele regretelor spalate de raze de soare
N-am nevoie de voi, dar am nevoie de putere
Sa ies la lumina sa-mi spal pacatele
Sa nu gasesc sprijin iubind un prost
Si ce-ar mai conta..stiu povestea asta pe de rost.



***Viata nu se rezuma doar la minciuni ,alcool si droguri,
Insa defectele te fac mare, te vezi liber ca nijte pasari
Se numesc vicii lucrurile bizare din viata ta
Atata timp cat cantitatea`i obsesia ta pentru altu`n alta forma
Poti sa razi sa plangi sa zambesti frumos ,
Caci viata ta e un nimic fara de folos
Fara defecte am fi niste roboti
Cantitatea`i cheia se masoara`n grame
Senzatia`i unica indica doar simple diagrame
Nu mai esti copilul cel plin de slabiciunii..
Sticla te'a invatat cum s'nnoti printre furtunii
Sunt momente`n viata cand vrei sa ceri sa ai sa dai sa vezi fericirea in pura forma
sa dai, sa iei , sa minti sa furi ca ti'ai iesit din simpla norma
Pasesti incet,ascuns in trenu` vietii ,
fara bilet calatoresti plin de intentii
Tragi aer in piept si inca mergi pe acelasi drum plin de dementii
Filmezii pe strazi gen muzica usoara
Si nu realizezi cat viata'i de amara
Intre dezamagire si speranta
Se inclina o singura balata
'n ghearele mortii ce-a fost a fost
spune`mi ti`e frica de zbor periculos?

*** Lumi paralele asta`i cliseu`
Nu sunt numai eu intre ele e si Dumnezeu..
Alte zile, alte lumii se'neaca , se'mbina
VIseaza si ele ,se combina
Dam foc si iese scrum...
N'forma slaba imbibata'n fum
Ar fi timpul sa schimbam macazu`
Universu asta`i plin ne face de tot hazu`
Lucruri banale se'nvart pe ritmuri usoare ,
Te macina sa vezi chinuri calatoare
Lucrurile astea-s efemere fug din sfere in sfere

Ultima poezie catre el..

by byanca:D

E ciudat cat de greu se scurge timpul ascultand poporul meu de ganduri , simtire , trup , vise si dor
Si imi aduc aminte printre lacrimi cum te’am pos ieri peste ele de’a pururi domnitor.
Ai gustat din mine tot ce era mai bun , ai gustat fructul nu tulpina , chiar aur de’ar parea
Imi porti sangele prin vene si manuiesti viata mea care e din ce in ce mai grea.
Ai mers pe drumul uitarii culegand azur si raze si roze pururi de pe ramuri
Dovada cea mai pura o ai , te’am iubit , imi cant norocul, azi inalat epitalamuri.
A cata oara zorii ma prind fara sa dorm ?
Iar mai chemat la tine in unicul meu somn..
Am tot vegheat zi , noapte, de-aicea din intuneric, iubirea ta plapanda,
Inima arzatoare , sufletul si toate , treze stand la panda
M–am ferit cu seama de plecarea ta tarzie pe mare’albastra
Navalnicele’mi ganduri au gonit in mintea mea pe urma noastra
Si inima a starnit vibrand , valurile corabia ta s’o’nece
Sa’tenfunzi in albia raului cu apa rece.
Caci te’am iubit cu ura , intreg , trup si numai eu
Nu te’am impartit cu nimeni, nici chiar cu Dumnezeu.
IUbirea mea a fost mereu treaza ca un priveghi intins de arme
NImic nu a lincezit in mine , cum nimic in mine nu doarme.
Am asteptat ceva , un farmec , o dorinta mai sus ca o izbanda
DIncolo de placere , sentiment,furia’ncet s’ascunda
Inalta’ti frumusete incoronata ‘n sangele aprins
RAvnesc neincetat moartea’n visul de nestins.

Simplu : Eu

Ce pot spune Eu despre mine? Foarte multe şi mai că nimic. Ce fel de om sunt? Mediu, simplu - nici alb, nici negru. Nu sunt înger, dar nici drac, ci o mediocritate (acea de aur :-) ) între ei. Sunt un om simplu cu necesităţi vitale normale. Sunt din categoria persoanelor, care tind de a lăsa o urmă pe acest pământ.
Cred ca singurul lucru pe care l-am pastrat in tot acest timp au fost visele. Este singurul lucru la care am acces nelimitat, singurul lucru care, daca stau bine sa ma gindesc, viata nu a reusit sa mi-l ia. Nu sunt o visatoare, dar ca sa ajung acolo unde nu pot sa fiu, continuu sa visez, fara sa fiu naiva, asa cum am visat acum cativa ani ca voi face ceva cu viata mea. Nimic nu e imposibil.
Copilul din mine iese la suprafata din cand in cand si isi cere portia de distractie.

Imi place sa ma joc cu voi si sa va pun idei in cap,Imi place sa va fac sa credeti ca vreti ce vreau si eu
Si nu intamplator, ci pentru ca e-n avantaju meu.
Cred ca s-a pus indigoul pe societate,si de acolo au iesit mai multi …
si nici macar de-acalasi fel nu au iesit …unii sunt mai schimonositi, altii mai drepti …
unii mai mincinosi … si altii nici nu stiu ce sunt.… dar sunt la fel … acelasi fel.
Mi-am pus indigoul si eu pe mine …am vrut sa scot o rasa noua …
dar chiar si copiile mele infidele, tot imperfecte au iesit …
Si le-am ucis, le-am tras la fiecare cate un glont in cap …Am incercat sa ma omor apoi pe mine …
Dar glontul mi-a trecut fix printre creieri,De parca ar fi fost un Moise-al plumbului,
si-am renuntzat … si am ramas doar EU.



Yzzu`

suflet de copil - amintire tarzie

Privesc spre norii negrii din care se revarsa durerea si melancolia sufletului… nimic nu mai are lumea fara soare…sunt atatea vorbe irosite, atatea ganduri si vise spulberate….Suflet trist aruncat in lume si lasat balta in singuratatea amagirii si urii…singur impotriva destinului.Prea multe ganduri intunecate au spulberat poarta sufletului si au doborat atatea sentimente….sentimente coerente…sentimente pentru tine…Dar viata nu e doar un simplu drum , o pagina rupta din cartea unui necunoscut…cuvintele ei sunt prea clare pentru ochii mei…si prea greu de descifrat intelesul lor ascuns…
Copile ascunde'ti chipul ascunde'ti sentimentele…esti fiinta pura si inocenta…lasata in bataia ploii reci de primavera…in amagirea viselor si sperantelor…hrana sufletului tau…chin pentru dragostea mea…
Inchide ochii si indreapta'ti inima si sufletul spre fericirea eternului...viiseaza…insa nu te hrani cu vise…Acopera’mi privirea sa nu te pot vedea ca apoi sa ma indragostesc de chipul tau fraged de copil innocent..Ascunde’te de mine…caci sunt cosmar si ura …lacat pentru inima ta…fantasma cosmarurilor tale….
Pleaca privirea la vederea culorii minciuni…caci sufletul itzi va fi pustiu si aspru…fugi din cascada de lacrimi ce se vor varsa din ochii mei plini de sangele amar al iubirii….
Alearga spre desertul indepartat si nu privi inapoi ..
Pastreaza'ti ochii pentru fiinta cetzi merita atingerea firava a sufletului…
Pleaca din calea mea…
Pleaca din lumea mea….
Nu mai fi sit u o parte din ea…
Llasa totul in urma insa traieste’o ca o amintirie vie…
Nu stinge flacara ce se lasa moarta in adierea usoara a unei brize, caci flacara ce va renaste va fi speranta vetzii tale….
Aminteste’ti glasul meu atunci cand va fi nevoie…
Chipul tau va ramane poza pentru privirea mea…rama vie neatinsa …acum te las…paraseste’mi trupul…insa ea cu tine amintirea vie….Ai grija de ea…caci sufletul meu se va hrani cu ea…
Atinge'mi trupul pentru ultima oara…si ineaca'ti lacrimile cristaline,caci tu copil innocent ai aruncat in urma tot ce era mai frumos…tot ceea ce a creat si a dat nastere sperantei mele…
Arunca si ce va urma intre noi..nimic nu va mai fi ca la inceput…totul se lasa scris pe o foaie de hartie…intr'un coltz uitat…
Te voi saruta pentru ultima oara…dar de ce buzele’mi tremura…? Pleaca….inchide ochii..indeparteaza’te….nu mai am putere sa’tzi mai ating sufletul…si totul se inchide sub privirea trista a unui suflet de copil…ce ascunde il el povestea unui suflet trist…stins din viata unui necunoscut…

Ai iubit si iubind ai ranit un suflet nevinovat…am ramas in urma'ti plangand soarta si blestemand toti sfinti…te’ai jucat k viata , te’ai strecurat in ea..si acum ai lasat’o pustie…am ramas singura in umbra intunecatelor vise ce mi se naspustesc acum in ochii plini de lacrimi cristaline ca un amarnic cosmar…ai fost un suflet de copil nevinovat pentru mine, o atingere firava a unei raze de soare ce mi’a alinat durerea din inima…insa acum..plec fiindca imi lipseste imaginea ta.Ai stins amintirea dintre noi si nu ma’I am cu ce ma hrani.Mi’a fost teama sa te las,insa sperantza ca te voi regasi imi arde sufletul,caci te voi cauta zi si noapte in tzinutul departat al eternitati,itzi voi cauta sufletul nevinovat,trupul ingerului de odinioara,glasul meu rasuna in valea urii insa ai uitat glasul meu/
Oare itzi vei aminti de tabloul sentimentelor noastre…? Traiesc din amagiri…si amintirea ta imi necajeste inima…visez la clipa in care vom fi din nou doi copii si vom privi luna cum zambeste deasupra capetelor noastre…de ce te’am alungat din viata mea..? de ce m’ai ranit?..caci eu am iubit si voi iubi mereu acel chip de inger ce mi se naruieste in fiecare dimineata in fiecare picatura de ploaie ce se prelinge infricosata din cerul ca lesia…despartirea noastra a fost ca un cutit infipt in imina pentru mine…si natura a plans atunci knd ai plecat…ai plecat si ai luat cu tine toata fericirea lumii si ai lasat in urma doar tristetzea care pana azi isi face veacu in linistea mortal care bantuie intregul rasuflu…nu ai privit inapoi…insa ai jurat iubire adevarata…dar inzadar asteapta sufletul meu acel nimic …caci mie scris sa te astept…sa’tzi plang iubirea care acum io portzi altei fiiinte blestemate…


by byanca:D

Suflet de copil

Stau sh privesc prin fereastra camerei mele picaturile de ploaie care se preling ushor pe frunzele cenusii ale plopilori care umbresc strada speraneti…putinele amintiri pe care le am cu tine apar ca imagini iluzorii, pe straduta mea.. e ca un joc de copii.. doar ca acum, doare din ce in ce mai tare.
Sufletul meu, ce odata apartinea unui copil innocent, pur… a inceput sa se murdareasca cu deziluziile de care a devenit dependent.. Oare o sa se vindece vreodata?Oare o sa mai aiba puterea sa se ridice din imensul uitarii unde a ramas parasit?
Unde a ramas toata dragostea ce odata ne’o purtam?Undeva intr’un colt, prafuit sh uitat de lume.. unde doar ea se poate regasi.. unde e apta sa aiba propria ei viata.. e doar ea sh loomea ei..Thu suflet de copil, cum ai putut sa o dai uitarii cand ea a fost cel mai de prêt lucru pe care l’ai avut?
In bataia ploii, intr’un scranciob ce scartie agale, thu copil nefericit, stai sh plangi…, plangi pentru ceva, ce nu iti mai apartine.Ai fost atat de naiv incat sa dai uitarii toate amintirile care odata iti constituiau trecutul linistit.. Acum cand privesti spre viitor nuh vezi decat dezamagire, deziluzii sh multa tristete! Platesti cu lacrimi de sange, greselile pe care copil fiind le’ai savarsit! Iti regreti soarta neinteleasa sh blestemata, de care ai avut parte.Blestemi ziua in care te’ai nascut! Ai vrea sa nuh mai existi pentru o clipa. Dar cu ce folos? Ce ar mai conta acum, cand ai ramas singur… Cu ce folos iti regreti soarta cand ea insasi te’a pedepsit pentru ca ai avut un suflet atat de nobil sh curat.Nu iti ramane decat sa te resemnezi ca ai venit pe o lume mult prea cruda pentru un copil.
Visezi k intr’o zi, poate tot raul care odata te’a distrus se va transforma in bine. Poate o sa ai sh tu ocazia ca zambetul ce odata’l aveai pe buze sh care aducea atata bucurie in viata celorlati, sa se transforme intr’un zambet adevarat!Sa poti sa spui intregii lumi:”Da, imi iubesc viata! In sfarsit Dumnezeu s’a gandit si la mine”, sa tipi de bucurie ca viata ta capata contur.Sa poti sa razi cand alti te doboara, sa poti sa plangi cand altii te’nconjoara, sa ai speranta, iluzii, si vise!Sa poti sa faci ce face un copil normal, sa te joci, sa alergi, sa visezi, sa speri, sa traiesti!
Jocurile copilarile, ce ar fi trebuit sa iti umple viata de bucurie,nuh fac decat sa prelungeasca agonia continua in care te afli! Te doare sa stii ca ejti diferit, te doare sa stii ca universul copilariei pentru tine nuh e decat un gol imens in viata ta.
Dorinta de a trai e tot mai vlaguita.. incepe sa se stinga ushor ushor.. la fiecare adiere de vant mai cade o frunza din din copacul vietii..Cu fiecare frunza cazuta mai trece o zi din viata ta mizerabila. Cu fiecare secunda care se scurge, mai pierzi o lacrima..cristalina din ochii tai albastri ca cerul senin .
Cu mult timp in urma cineva iti spunea:”Iubeste ceea ce iti ofera Dumnezeu!Putinul pe care il ai transforma’l in imensul de care ai nevoie. Iubeste pana sh raza de soare care iti mangaie chipul firav, bucura’te la aparitia firului de iarba, iubeste lucrurile simple care te fac om.” Aceste cuvinte inca iti mai rasuna in minte.. incerci sa le uiti pentru ca omul ce odata ti le soptea la ureche nuh mai face parte din viata ta. Fara sa constientizezi ai devenit un inger, menit sa aiba o soarta dezastruoasa, dar sa vegheze asupra celor care au nevoie de tine. Esti diferit sh sti prea bine. Esti diferit pentru ca esti orfan. Ai tai parinti au murit cand thu aveai cea mai mare nevoie de ei, au murit dintr’o greseala absurda pe care au facut’o ca sa iti fie tie bine.S’au sacrificat pentru ca puiul lor sa aiba o viata normala, dar nu s’au gandit sh la consecinte. Nu s’au gandit ca puiul lor va ramane singur, fara nici o aparare.
Acum cand noaptea isi revarsa a ei mangaiere peste orasul adormit,gandurile tale sunt din ce in ce mai profunde. Te adancesc din ce in ce mai mult in durere.Te gandesti cu ce folos s’au sacrificat daca thu nu mai ai nimic din ce ar fi verut ei sa ai.Ce mai conteaza acum cand ai ramas in voia sortii, ca durerea ce iti mistuie sufletul te stinge incet, incet. Lacrimile iti inunda fata, ce poti face mai mult decat sa speri, sa speri ca maine e o alta zi in care viata ta chinuita isi desfasoare cursul. Ai adormit insfarsit! Noapte buna micutul meu! Mama e aici langa tine, vegheaza asupra ta!


Astazi e o noua zi din viata ta. O noua zi in care o sa ai parte inca odata de deziluzii. Suflet de copil chinuit,menit sa zaca in durere.Oare ce rost mai are viata ta? Cum poti sa te trezesti dimineata ca sh cum nimc din toate astea nu s’ar fi intamplat?Privesti la cer sa il rogi pe Dumnezeu sa iti dea putere sa mergi mai departe, sa faci fata calvarului pe care unii il numesc viata. Acum ori niciodata… ejti liber sa decizi daca mergi mai departe sau nuh!



by Yzzu`

Vara...

Vara..caldura…seara, o banca, doua siluete himerice se disting usor in intuneric.Deasupra lor, un cer plin de stele ce promiteau a povesti peste ani si ani povestea lor.Buzele lor se uneau incet, dar totusi forta sarutului avea sa striveasca pana si cea mai puternica stanca.O fi oare inceputul unei povesti de iubire, sau doar un cadru de poveste?Pasiunea arzatoare emanata de trupurile lor imbratisate, putea duce in extaz orice fiinta sau lucru din preajma lor.Se putea simti daruirea cu care impreunare buzelor avea sa lase o urma profunda in sufletul fetei.Si totusi momentul sarutului era perfect.Era tot ce iti puteai dori.
Mangaierea timida a mainii lui pe umerii dezveliti ai fetei, si acum dainuie in amintirea ei.Sarutul usor pe pielea catifelata a gatului, trezea in ea sentimente de care aproape uitase.Simtea ca putea sa zboare cu adevarat.Fiecare atingere o facea sa tresara sub mireasma parfumului lui.Isi trecea usor mainile in parul iubitului,ii saruta fruntea si se apropia domol sa ii sopteasca la ureche cuvinte enigmatice care-l faceau sa tresara.
O lua in brate la fiecarea adiere a vantului, o strangea la piept ca si cum ar fi fost prima si ultima oara cand aveau sa fie impreuna.Isi impreunau mainile si stateau asa minute in sir, privind pierduti la cerul ce le era martor.
Insa tacerea lugubra din jurul lor, scufunda tot in tristete.Parca ar fi fost prinsi in vartejul mortii, a deziluziei.Povestea lor avea sa se termine in aceeasi seara.Lucruri marunte, aproape de simplitate si fara pic de semnificatie, framantau mintile lor.Avea sa se termine..si asta nu putea schimba nici unul din ei.Puteau doar sa se resemneze la gandul ca s-a intamplat…si ca poate undeva..in amintirea clipelor de mult apuse or sa se reintalneasca ca sa duca la bun sfarsit povestea inceputa, sub acelasi cer plin de stele.
Picaturi de ploaie scalda chipurile lor sinistre.Cu privirea pierduta el, se ridica si pleaca.O lasa sub acelasi cer, doar ca acum plange si el si ea.Era pierdut.Avusese perfectiunea in mainile lui, ii simtise parfumul suav si plin de inocenta, de naivitate.II putea citi timiditatea in ochi, iar obrajii o tradau ori d cate ori buzele li se striveau.Avusese tot, dar prefera sa renunte, sa o lase acolo, pe o banca ruginita, unde picaturile de ploaie nu mai contenesc sa cada.Pleaca, fara sa se uite in urma, pentru ca stia ca o sa cedeze daca-I vedea chipul trist.
A plecat…
by Yzzu`

Poezii de'ale noastre..

Candva...
Am tipat si am sarit in sus de fericire
Am trait din dragoste
Am iertat greseli de neiertat
Am facut multe lucruri din impuls
Am fost deceptionata de persoane care credeam " k nu vor face asta niciodata"
Am luat in bratze pentru a proteja
Am zambit atunci knd eram trista
Am facut juraminte eterne
Am plans ascultand muzica si privind fotografii
Am dat telefoane doar pentru a asculta o voce
Am fost indragostita de un suras
Mi s-au furat saruturi si am furat saruturi
Am confundat sentimente
S-a intamplat sa gresesc drumul dar am mers mai departe
Am incercat sa uit anumite persoane si am descoperit k e foarte greu sa uiti
M-am simtit singura intre o mie de persoane
Doar pentru k imi lipsea o singura persoana
Am vrut cu orice pret un lucru si cand l-am avut nu l-am mai vrut
Mi-a fost frica de intuneric
Am fost nervoasa
Am plans de fericire
... si in multe momente am fost mai sensibila de cat trebuia
Dar asta sunt eu si voi fi mereu asa... o copila aeriana.




Nu…nu mi-e frica de întuneric,
pentru ca oricând pot sa aprind un chibrit
si sa îi distrug toata maretia...
de la un chibrit!
Nu mi-e frica de negru,
chiar daca ma poate cuprinde cu toata concentrarea lui,
pentru ca stiu ca voi primi o raza de mov
si voi împleti din el un sentiment.
Nu mi-e frica de abis,
nici chiar atunci când îmi tipa spre suflet,
pentru ca întotdeauna va fi un balon de sapun
care ma va ridica sus…mai sus.
Nu mi-e frica de monstrii,
chiar daca încearca sa-mi împietreasca gândurile,
pentru ca pot sa-i salvez…
cu un zâmbet!

Dar mi-e frica de tacere…
Pentru ca
..toate chibriturile se sting în tacere.
..în tacerea care desface sentimente.
..iar sentimentele când tac sparg baloanele de sapun.
..cu cioburi tacute care sfâsie zâmbete.




Te pot uita

Nori de cenusa imi mangaie trupul
Iar ploaia ma inunda usor…
Urme de zambet zaresc pe fatal or
Iar ochii tristi ma dau de gol….
Si inima mi se transforma intr’o carte deschisa
Degeaba alerg…degeaba sunt trista..
Astept caldura sa’mi inunde fiinta
Sa’mi trezesc simturile…
Sa’mi mangaie linia corpului…
Si apoi sa ma lase sa zbor
Ca sa ating orizontul…
Sa soarg normalul , sa stric obisnuitul
Sa’mi ating visul cu mana..
Iar spre final sa pot striga:
TE POT UITA!




Doar el…

Stii ce inseamna sa simti ca’ti sare inima din piept?
Eu da,am descoperit’o in ziua aceea,putin mai tarziu…
Parca mori, ca apoi sa renasti.Dar de data asta nu esti singura, ci impreuna cu el.
Si il gasesti langa tine.
Si poate el nu stie , dar ne’am nascut impreuna.
Ne’am nascut impreuna in dimineata aceea

Fantoma tacerii...

Este o senzatie grea si tulburatoare in viata , am descoperit’o in seara asta nu mult dupa asfintitul soarelui. Totul in jur a capatat un aer lugubru, cu o singura lumanare care lasa fundalurile intr’o singura obscuritate confuza..ici si colo, sclipiri de otel , lamele curbe ale unor taisuri de lumina ce patrund in camera.Pare astfel ca timpul si moartea separa culorile si , mai mult , se vor dizolva in neanturi diferite…
Lucrurile de aici sunt impregnate de mirosuri ciudate sh este de nesuportat; tacerea este apasatoare,adaugandu’se la parfumul greu al aerului..Tacerea ramane peste tot aceeasi, mai degraba sporita , prelungita de toata tacerea din jur.
De mult nu am mai vazut asa o tacere morbita..e formata din nu stiu ce marunte lucruri misterioase inchise parca intr’un saculet, saculet cusut destul de strangaci de o mana mica, nepriceputa, care s’a straduit mult totusi..In adancul ei , uniformitatea sentimentelor omenesti ma face sa ma indoiesc si mai mult de individualitatea proprie a sufletelor.Prin urmarea, cand dragostea creste si ajunge la aspiratiile unei durate eterne sau cand prietenia devine destul de profunda pentru a produce nelinistea sufletului , se ajunge la a privi in urma spre copilaria fiinte iubite.Prezentul pare insufficient si scurt; atunci , cum se stie ca viitorul “nu va fi poate niciodata” , se incerca o reluare a trecutului, care , el cel putin, a fost.
Tot ceea ce poate fi putin artificial, putin ezitant, este sentimentul meu pentru EL. s’a risipit imediat in nori , impreuna cu ceea ce imi spusesem mie insumi, din ratiune, raceala, cruzime, despre probabilbilatea mortii lui.In locul acelui mormant fie am s ail regasec mai degraba pe “El”, nu conteaza cum si cu ce prêt, chiar daca va trebui sa reincep sa sufar apoi, prefer sa il vad. Nu sper la asta,dar simt ca o doresc, cu orice risc.

by byanca :D

Zodiacul Indragostitilor

Lumea e asa ciudata: se largeste, se restrange, apoi se largeste din nou si nu poti stii sigur niciodata ca vei reusi sa’ti gasesti locul in ea.
Dar cand reusesti sa iti gasesti locul , trebuie sa furi cata viata poti. Si sa pui putin si deoparte. Poate intr’o zi cand vei avea nevoie de amintiri iti va folosi acel pumn de viata si iti va face placere sa gasesti un fir de nisip in parul tau asemenea nisipului pe care iti petreceai serile de vara alaturi de ea. Si o sa stai acolo mangaindu’ti sufletul si lasandu’l sa’ti vorbeasca asemenea amintirilor ramase vii in mintea ta.
Si te gandesti ca ati impartit unul cu celalat suflet si piele , oase si muschi, sentimente bucurii suparari.Simteai ceva care se misca in interiorul tau si o priveai , corpul ei era incordat, cu privirea tremuranda , dar cu zambetul pe buze. Si te intrebai mereu daca si in interiorul ei se misca ceva.Si mereu gaseai raspunsul. Va inunda aceeasi placere pe amandoi.Uneori credeai ca sunteti o singura fiinta in care salasluieste doua inimi si iti era frica ca nu cumva una din ele sa fie ranita.Respiratia ta devenea una cu a ei, carnea voastra un taram comun. Si nu’ti mai dadeai seama daca e piciorul tau sau al ei, devenea’ti un singur trup.Placerea ta devenea a ei, placerea ei devenea a ta, placerile voastre deveneau una.
Si stateati asa abandonati, trup langa trup, ore, zile, saptamani, poate luni, ani fara a stii unde se afla sfarsitul.Langa ea timpul nu exista sau poate capata o alta forma decat este el in realitate, poate ca o secunda din viata ta fara ea alaturi ti se parea o vesnicie.Incercai sa numeri clipele ce va unit cele care au fost si cele care urmau sa vina, insa cand incepeai perdeai sirul dupa primele cifre caci gandul isi ramanea pe chipul ei.
Simti cum iti bate inima? TU nu. Crezi defapt ca s’a descarcat.Defapt poate auzi fantoma unei batai.Si va mai sta aici pentru o vreme.O sa trebuiasca sa iti aduci aminte de ea si va fi trist sau poate frumos, va fi ridicol sau poate serios. O sa iti aduci aminte de ea, de ceea ce a fost si nu va mai fi, de ceea ce ai fi vrut sa fie si nu a fost.Ti’ai facut o promisiune: n’o sa mori de inima rea, n;o sa te mai intrebi daca se simte singura , daca vrea un sarut sau mai mult, nu e cazul sa iti perzi capul.
O sa iubesti melodiile, cartile , marea , copacii, apusul soarelui..stii ca ele vor fi mereu acolo pentru ea.Iubirea oamenilor e diferita, trece dintr’un pat in altul.Ai iubit farame de cuvinte pe care nici unul nu indraznea sa le rosteasca, te’a vrajit rima florii iubirii , cea mai veche si cea mai dificila din lume.
Poate ea nu a stiut cum e dragostea, dar intr’o zi poate va invata si va reusi sa impartaseasca cu tine acele invataturi.Pana atunci…Tu te regasesti tot aici, vorbind cu cerul. Ai bratele lungi si zambetul plin de scantei.Era imbracata la patru ace,Era imbracata in stele, si te speria acea fiinta eterna, care te mangaia pe crestet, care te privea traind si nu spunea nimic. Si ai fi vrut sa ii numeri stelele ca s’o cunosti mai bine , ca sa ii fi prieten. Dar cate stele sunt pe cer? Multe…mult prea multe…


by byanca:D

duminică, 7 februarie 2010

Seductia masculina in plina ascensiune

EL = geniu filosof masculin de o raritate extraordinara, specie pe cale de disparitie,cu un instinct diabolic pentru conflict , niciodata egal cu ceilati , exagerarea maxima "egalitate" numai in matematica, perpetuarea specie este necesara din motive strict personale.
EA = maimifer biped cu dorinte si nevoie cotidiene, fiinta ce tinde spre absolut prin comportament unic si plin de mister.Nu degeaba se spune ca femeile sunt COMPLICATE.Suntem doar neintelese de partea masculina.
Uimita, surprinsa in cel mai ironic mod posibil.Cat de usor e sa gasesti cuvintele potrivite si sa invarti dupa frumoasele-ti degete specia masculina.Trebuie doar sa spui ce vor ei sa auda, sa le lauzi masculinitatea pana in panzele albe, sa le zidesti convingerile tale feminine in micutul creier pe care il poarta zilnic cu ei, dar spre dezamagirea mea, il poarta cam degeaba.Toate tabu`urile despre comportamentul masculin, in proportie de 99,99%, sunt adevarate si demonstrate in viata de zi cu zi.Toti functioneaza dupa aceleasi reguli stupide, tesute ici colo cu ceva personalitate si rar.. poate 1 dintr-un milion de barbati, aplica si putin din vasta lui gandire, sperand sa schimbe ceva ce de sute de ani functioneaza fara oprire: seductia masculina. Ironic, dar toti barbati se bazeaza pe aspectul exterior, ca daca au abdomenul bine definit, ceva brate puternice si picioare ferme, pot da pe spate toate tentativele esuate de femei, naïve, crezand ca aspectul exterior si bineinteles contul din banca le pot asigura o viata de “printese” la care viseaza inca din pantecul mamei.Gresit, si aceasta greseala e una “tabu” e..atat de des intalnita incat ne-am obisnuit sa vedem cupluri ratate din diverse cauze. Majoriatatea se intreba daca exista cu adevarat o diferenta puternica care sa elimine orice asemanare intre cele doua sexe. Niciodata barbatii nu vor fi tot una ca femeile.Tipic vorbind, intre cele doua specii exista o multime de diferente, dar cele mai multe pot fi si asemanari insa nu in proportii asa mari cum cred unii. .O diferenta destul de impunatoare este aceea ca, in viata, barbatii considera ca drumul cel scurt este cel drept.Iar noi, femeile, suntem de parere ca drumul cel scurt este cel ocolit. De aceea as putea numi femeia ca fiind o hoata , o speculanta , un parazit . Ea este peste tot ca in urmatoarea secunda sa nu mai stii unde e. Este destul de greu sa daruiesti ceva unui barbat , caruia vrei sa ii dedici universul, iti pui atatea intrebari , dar pana la urma barbatu e capu si femeia gatu , iar fara gat nu poti sa misti capu.
Exista o zicala care spune asa " contrariile se atrag". Un mare adevar graieste. E ciudat cum aceasta regula se aplica intre doua persoane de sex diferit( sau poate si de acelasi sex).Partea masculina e atrasa de femeile care stiu sa le ofere placerea in cele mai ciudate moduri posibile, de femeile care stiu ce vor, femei puternice cu niscaiva tentative demonice dar totusi au in ele acea aura curata.Asa e si la partea feminina care de obicei se simte atrasa de baietii de "cartier", cu spate si reguli bine infipte in cap.Tot ce cauta ele la acesti baieti, viitori barbati in devenire, nu e nimic altcva decat o diversificare a apetitului sexual. O largire a orizontului ce tine de pornografie. Fanteziile murdare pe care mintea lor bolnava le nutreste.Dar sunt unele femei care gasesc in acesti barbati, caldura, porotectie, siguranta si in cele mai ciudate cazuri,, chiar si iubire.
Byutzz & Yzzu`

Viata prin ochii mei..

Poate ca n’am trait in propriu meu corp sau in intreaga mea faptura insa poate am trait viata altora…Viata mea este o viata facuta din vietile altora :vietile voastre.
Fiecare dintre noi ar avea tendinta de a crede ca viata este doar un vis, insa a visa nu inseamana a trai. E doar un inceput la ceea ce toti numim viata.
Viata este o curgere, este un fluviu, este o miscare continua. Dar oamenii au impresia ca ei insisi reprezinta ceva static, o cheia a drumului pe care il au de parcurs. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este incremenita si de neparcurs; viata este o continua schimbare in care odata intrat numai e cale de intoarcere. Cu cat exista mai multa schimbare, cu atat viata este mai abundenta, cu atat capata noi forme. Iar o viata abundenta aduce cu sine extraordinare schimbari, clipa de clipa, dar noi nu realizam acest lucru.
Mereu ne gandim cum voi trai si niciodata nu gandim in present.Pentru noi lumea e doar ceva inconjurator de care ne folosim pentru a ne cunoaste viata asa cum e ea pana la final, insa nimeni nu se gandeste ca ea defapt este chiar viata noastra.
Viata nu inseamna a trai, ci a stii pentru ce traiesti.Sa iti cunosti adevaratele valori si sa stii ceea ce esti cu adevarat. Trebuie sa stii cand se incheie o etapa din viata ta. Daca te incapatanezi sa ramai mai mult decat e necesar, pierzi bucuria de a trai si sensul vietii si astfel viata isi pierde din farmec..
by byuzz

Pasiune acolo unde nu este...

Traiesc fara sa vreau sa stiu ce inseamna sa am inima
Am ganduri ce m-apasa,si prieteni ce-mi dau plasa
Niciunde nu-s acasa,dar cu zambetul pe buze spun ca:nu-mi pasa!
Nu-mi pasa ca sunt oameni care mi-au dat totul, nu-i vad
Vor sa vorbeasca,despre mine, pentru mine
Sa gandeaca langa mine, cu mine
Sa ma opreassca pe mine
Poate altadata cand o s-apar dupa ce-am muscat pe dracu`
Ca de-aproape toti imi strangeti mana cu armele la spate
Cica va sunt " sora mai mica",umarul plin de lacrimi crosetate
M-am saturat, toti aveti sufletele`mbalsamate
Inimi tatuate cu ura, cand iubirea-i pe terminate.
Am fost p-aproape si-am vazut ca
Oamenii vin, raman sau pleaca si nu ii poti judeca
E firea omului,legea suprema, poate
Ultima cale spre fericire pavata cu dezamagire
Universu`i infinit la fel si prostia umana
N-am cum s-o schimb, sa dezgrop amintiri
Mi-ajunge trecutu`eram plina de el
Am pe obraz urmele regretelor spalate de raze de soare
N-am nevoie de voi, dar am nevoie de putere
Sa ies la lumina sa-mi spal pacatele
Sa nu gasesc sprijin iubind un prost
Si ce-ar mai conta..stiu povestea asta pe de rost.




by Yzzu`


XoXo

07/02/2010 Jurnal de bord

Zi mareata.Dupa lupte seculare date intre noi, am decis, ca Geniul nostru nu mai poate fi tinut in frau, departe de ochii inamicilor,asa ca voilla here is our Blog. Separate suntem doua flacari ce ard la nesfarsit, cu scantei chiar, dar imaginati-va.. impreuna am da foc planetei si nu ne oprim aici. Un singur foc ce arde din toate maruntaiele noastre si bineinteles produce ceva bun, metaforic vorbind.Deci sa vedem ce o sa iasa cand idele noastre, puse in comun se contopesc.Poate sfartitul lumii sau inceputul unei noi ere?