Suflet de copil

Stau sh privesc prin fereastra camerei mele picaturile de ploaie care se preling ushor pe frunzele cenusii ale plopilori care umbresc strada speraneti…putinele amintiri pe care le am cu tine apar ca imagini iluzorii, pe straduta mea.. e ca un joc de copii.. doar ca acum, doare din ce in ce mai tare.
Sufletul meu, ce odata apartinea unui copil innocent, pur… a inceput sa se murdareasca cu deziluziile de care a devenit dependent.. Oare o sa se vindece vreodata?Oare o sa mai aiba puterea sa se ridice din imensul uitarii unde a ramas parasit?
Unde a ramas toata dragostea ce odata ne’o purtam?Undeva intr’un colt, prafuit sh uitat de lume.. unde doar ea se poate regasi.. unde e apta sa aiba propria ei viata.. e doar ea sh loomea ei..Thu suflet de copil, cum ai putut sa o dai uitarii cand ea a fost cel mai de prêt lucru pe care l’ai avut?
In bataia ploii, intr’un scranciob ce scartie agale, thu copil nefericit, stai sh plangi…, plangi pentru ceva, ce nu iti mai apartine.Ai fost atat de naiv incat sa dai uitarii toate amintirile care odata iti constituiau trecutul linistit.. Acum cand privesti spre viitor nuh vezi decat dezamagire, deziluzii sh multa tristete! Platesti cu lacrimi de sange, greselile pe care copil fiind le’ai savarsit! Iti regreti soarta neinteleasa sh blestemata, de care ai avut parte.Blestemi ziua in care te’ai nascut! Ai vrea sa nuh mai existi pentru o clipa. Dar cu ce folos? Ce ar mai conta acum, cand ai ramas singur… Cu ce folos iti regreti soarta cand ea insasi te’a pedepsit pentru ca ai avut un suflet atat de nobil sh curat.Nu iti ramane decat sa te resemnezi ca ai venit pe o lume mult prea cruda pentru un copil.
Visezi k intr’o zi, poate tot raul care odata te’a distrus se va transforma in bine. Poate o sa ai sh tu ocazia ca zambetul ce odata’l aveai pe buze sh care aducea atata bucurie in viata celorlati, sa se transforme intr’un zambet adevarat!Sa poti sa spui intregii lumi:”Da, imi iubesc viata! In sfarsit Dumnezeu s’a gandit si la mine”, sa tipi de bucurie ca viata ta capata contur.Sa poti sa razi cand alti te doboara, sa poti sa plangi cand altii te’nconjoara, sa ai speranta, iluzii, si vise!Sa poti sa faci ce face un copil normal, sa te joci, sa alergi, sa visezi, sa speri, sa traiesti!
Jocurile copilarile, ce ar fi trebuit sa iti umple viata de bucurie,nuh fac decat sa prelungeasca agonia continua in care te afli! Te doare sa stii ca ejti diferit, te doare sa stii ca universul copilariei pentru tine nuh e decat un gol imens in viata ta.
Dorinta de a trai e tot mai vlaguita.. incepe sa se stinga ushor ushor.. la fiecare adiere de vant mai cade o frunza din din copacul vietii..Cu fiecare frunza cazuta mai trece o zi din viata ta mizerabila. Cu fiecare secunda care se scurge, mai pierzi o lacrima..cristalina din ochii tai albastri ca cerul senin .
Cu mult timp in urma cineva iti spunea:”Iubeste ceea ce iti ofera Dumnezeu!Putinul pe care il ai transforma’l in imensul de care ai nevoie. Iubeste pana sh raza de soare care iti mangaie chipul firav, bucura’te la aparitia firului de iarba, iubeste lucrurile simple care te fac om.” Aceste cuvinte inca iti mai rasuna in minte.. incerci sa le uiti pentru ca omul ce odata ti le soptea la ureche nuh mai face parte din viata ta. Fara sa constientizezi ai devenit un inger, menit sa aiba o soarta dezastruoasa, dar sa vegheze asupra celor care au nevoie de tine. Esti diferit sh sti prea bine. Esti diferit pentru ca esti orfan. Ai tai parinti au murit cand thu aveai cea mai mare nevoie de ei, au murit dintr’o greseala absurda pe care au facut’o ca sa iti fie tie bine.S’au sacrificat pentru ca puiul lor sa aiba o viata normala, dar nu s’au gandit sh la consecinte. Nu s’au gandit ca puiul lor va ramane singur, fara nici o aparare.
Acum cand noaptea isi revarsa a ei mangaiere peste orasul adormit,gandurile tale sunt din ce in ce mai profunde. Te adancesc din ce in ce mai mult in durere.Te gandesti cu ce folos s’au sacrificat daca thu nu mai ai nimic din ce ar fi verut ei sa ai.Ce mai conteaza acum cand ai ramas in voia sortii, ca durerea ce iti mistuie sufletul te stinge incet, incet. Lacrimile iti inunda fata, ce poti face mai mult decat sa speri, sa speri ca maine e o alta zi in care viata ta chinuita isi desfasoare cursul. Ai adormit insfarsit! Noapte buna micutul meu! Mama e aici langa tine, vegheaza asupra ta!


Astazi e o noua zi din viata ta. O noua zi in care o sa ai parte inca odata de deziluzii. Suflet de copil chinuit,menit sa zaca in durere.Oare ce rost mai are viata ta? Cum poti sa te trezesti dimineata ca sh cum nimc din toate astea nu s’ar fi intamplat?Privesti la cer sa il rogi pe Dumnezeu sa iti dea putere sa mergi mai departe, sa faci fata calvarului pe care unii il numesc viata. Acum ori niciodata… ejti liber sa decizi daca mergi mai departe sau nuh!



by Yzzu`